BRĂILA - GRĂDINA MARE

Intrarea în Grădina Mare - perspectivă

Pe 20 ianuarie 2017 s-au împlinit 649 de ani de la prima atestare documentară a localității Brăila.
Un oraș ce a cunoscut mari perioade de dezvoltare economică în vremuri de bună cârmuire. Români, greci, turci, tătari, evrei, țigani, ruși, bulgari, ucrainieni, armeni - toate aceste etnii s-au stabilit și au conviețuit în bună pace de-a lungul secolelor pe aceste meleaguri, ducând la formarea unei populații omogene, sănătoase și frumoase. De altfel, brăilencele sunt renumite ca fiind cele mai frumoase fete/femei din România.
Deci, când coborâți din tren în gară, din autocar sau autoturism în centrul orașului, înainte de toate să vă uitați după cele mai frumoase fete din țară!

Dar, reperul de azi îl reprezintă Grădina Mare, situată în zona centrului vechi și care este dispusă deasupra celebrelor (și secretelor) hrube construite de către turci în perioada în care Brăila era raia turcească și care traversau orașul dintr-o parte în alta. Rolul acestor hrube era unul strategic, de adăpost al oamenilor și alimentelor pe timp de război. De asemenea, permiteau trupelor deplasarea rapidă de la un aliniament militar la altul. În timpul perioadei comuniste mare parte din aceste hrube au fost distruse premeditat de către autorități.

Grădina Mare sau Grădina Împărătească cum a fost denumită în planul Riniev la 1830, ocupa, inițial, 60 de hectare de-a lungul malului înalt al Dunării.

Repere de marcat în timpul plimbării prin Grădina Mare: Castelul de Apă, Chioșcul Muzicii, Casa Memorială Panait Istrati, Restaurantul Privighetoarea, ceasul de flori, fântânile arteziene și cele câteva statui realizate de câțiva din cei mai mari sculptori români.  

Castelul de Apă

Castelul de apă a fost construit în perioada 1912-1913 din necesitatea de a asigura populației Brăilei necesarul de apă potabilă.
Castelul (30,5 m. înălțime) adăpostește la interior un rezervor cu o capacitate de 2000 mc.
În 1982, pierzându-și utilitatea inițială, castelul a trecut în serviciul public, fiind transformat în restaurant.
În acest moment (imaginea din dreapta), castelul nu poate fi vizitat, el intrând într-o reabilitare despre a cărei finalizare nu am aflat nimic.
Imaginea din stânga este făcută în aprilie 2011, într-o perioadă în care copacii erau, în mare parte, golași.

Chioșcul Muzicii

Chioșcul Muzicii. Construcție din structură metalică, ornată în stilul Art Nouveau.
Ca și Castelul de Apă, Chioșcul Muzicii s-a realizat tot la inițiativa municipalității, dar cu câțiva ani buni mai devreme, pe la 1864 când, având în vedere că „singura distracție ce pot avea domnii orășani și mulțimea de străini ce se află în acest oraș, în timp de vară, se mărginește numai într-o grădină publică”, decide să angajeze o fanfară ce urma să încânte lumea cu muzica lor din chioșcul special amenajat. Nu lipseau din repertoriu valsurile lui Strauss sau „Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici.

Colaj Casa Memorială „Panait Istrati”

În 1984, cu ocazia centenarului nașterii lui Panait Istrati (1884-1984), s-a decis să se amenajeze Casa Memorială „Panait Istrati” în fosta locuință a grădinarului, ce apare în planul din 1867, alături de bufet (actualul restaurant „Privighetoarea”) și seră.
Chiar dacă „Scriitorul vagabond” nu a locuit niciodată în această casă, alegerea decidenților s-a bazat pe faptul că Panait Istrati frecventa adeseori Grădina însoțit de prietenii săi. Casa-muzeu adăpostește câteva dintre lucrurile personale ale scriitorului, piese de mobilier, manuscrise etc. În imaginile alăturate: Casa Memorială „Panait Istrati!” - sus, iar mai jos, două instantanee de la una dintre întâlnirile de suflet organizate de Muzeul Brăilei în acest cadru-templu. În imaginea din mijloc poate fi recunoscut Prof. Dr. Lucian Chișu (cu ochelari), un prieten bun al Brăilei și al brăilenilor.

Restaurantul „Privighetoarea”

Când m-am mutat, în 1978, la Brăila, una dintre primele atracții pentru tânărul căsătorit ce eram, a fost grădina de vară din Grădina Mare. Mici, bere și muzică populară live. Aer curat, copii ce alergau printre scaune și... țânțari.
Apoi, autoritățile timpului au ajuns la concluzia că era un loc desuet și, prin urmare, localul a fost închis. Credeți-mă, Grădina Mare și-a pierdut mult din strălucire. Nu are rost să vă povestesc că habar n-aveam de istoria și poezia locului, despre hrube, turci, biserici vechi, Panait Istrati, Chira Chiralina și Terente... Dacă nu mai erau micii și berea... Între timp, s-a decis (tot autoritățile - nu mă-ntrebați care) ca, la adresa respectivă, să fie mutat Muzeul de Etnografie al Brăilei. O altă eroare: arta populară în locul micilor și a berii! Rar trecea câte un vizitator amețit de căldură pe-acolo. În curând, clădirea a intrat în paragină și exponatele au început să sufere! Din fericire, într-un final s-a găsit soluția optimă: refacerea construcției printr-un proiect european și reintroducerea ei în circuitul alimentar public.

Izvor. Ciobanul și ciobănița

Izvor-grotă realizat în 1892. În 1984 au fost atașate cele două sculpturi, „Ciobanul” și „Ciobănița”.

Mihai Eminescu - bust

Mihai Eminescu - bust al poetului realizat de către sculptorul Dumitru Pasima.
În spate se poate observa impunătorul Castel de Apă.

Extaz

Extaz, bronz - lucrare realizată de către sculptorul Constantin Baraschi (1902-1966).

Panait Istrati - bust

Panait Istrati, bronz - lucrare realizată de sculptorul Oscar Han (1891-1976).

Nud

Nud, bronz - lucrare realizată de sculptorul Ion Jalea (1887-1960).

Trei buni prieteni brăileni: scriitorul Ion Meca, profesorul Aurel Furtună și caricaturistul Costel Pătrășcan

Era aprilie - primăvară. Nu era frig. Tocmai ne întâlniserăm cu amicul Panait Istrati și ne făcurăm cu niște pliante. Doar atât - nu prea a avut timp de noi. Cică era grăbit, urma să ia nu știu ce vapor. Și aș fi avut atâtea să-l întreb... 

Ne-am continuat plimbarea în căutarea unei grădini cu mici și bere.

Observație: întrucât nu sunt un tip suficient de citit, multe informații le-am cules din mediul virtual. De un mare folos mi-a fost lucrarea Prof. Ioan Munteanu, „Monumentele istorice ale orașului Brăila. Istorie ilustrată”. Dar, pentru a rămâne în spiritul adevărului, mărturisesc că am consultat și alte surse.

BRĂILA - FÂNTÂNA CINETICĂ

Fântâna Cinetică din Brăila, prin frumusețea și grandoarea sa, practic, a mutat, începând din anul 1989, anul inaugurării ei, centrul orașului în Piața Independenței, undeva mai aproape de Dunăre. Este o lucrare monumentală a sculptorului Constantin Lucaci (1923-2014), realizată în întregime din inox și are în componență patru elemente bine definite, așezate într-o linie imaginară, perpendiculară pe cursul bătrânului Danubiu. Nu știu cât de mult se îndepărtează conceptul sculptorului de cel al ilustrului săi înaintaș, Constantin Brâncuși. Nu mă consider un cunoscător și/sau critic de artă, dar eu observ multe asemănări între cei doi maeștri. Voi ce părere aveți?

Primul segment - detaliu

Elementul principal al primului segment

Bazinul principal, rotund, adăpostește un grup central format din patru elemente stilizate, suple, ce-și lansează spre înalt jeturile de apă. Pe circumferința bazinului se balansează, într-un dans leneș, un fel de înotătoare. Ne putem închipui orice, în funcție de imaginația fiecăruia. Eu, de exemplu, în figurinele centrale, văd niște elefanți cu trompele în sus. Dar, aș putea, la fel de bine, să observ jeturile unor balene ieșite la suprafață. Jocul jeturilor de apă nu te lasă să te pierzi în inerția unei zile plate și toride de vară.

Al doilea bazin. În stânga, în plan secund, se observă a patra componentă a complexului sculptural.

 

Vedere de ansamblu a primelor două bazine. În plan secund se observă Casa de Cultură a Tineretului.

Al doilea bazin. De formă dreptunghiulară, este caracterizat de cele două perdele paralele de apă ce-și fac jocul într-o fericită variație de înălțimi și culori.

Al treilea segment

Al treilea segment - detaliu

Al treilea segment - perspectivă

Al treilea segment se desfășoară terasat, pe mai multe trepte, fiecare fiind formată din trei piese. Ce văd eu? Niște delfini jucăuși ce-și însoțesc prietenii și-i înveselesc prin salturile lor deasupra apei. Observați culoarele formate de delfini și jocul culorilor.

Elementul al patrulea este o figurină aeriană, suplă, ce parcă s-ar vrea izvorul tuturor minunilor.

Al patrulea element

Într-un mod fericit (sau ne, depinde de interpretare), complexul celor patru elemente este completat de două repere culturale, situate la cele două capete ale liniei imaginare: Casa de Cultură a Tineretului, situată de cealaltă parte de bulevardului Călărași și o scenă de spectacole în aer liber ce, parcă, pune stavilă oricărei încercări de prăvălire a sistemului în apele Dunării. Cele două construcții fac cinste complexului sculptural doar prin funcția lor culturală, în rest... Casa Tineretului este o construcție comunistă, iar scena în aer liber este una provizorie, pentru spectacole de vară. Totuși, ar fi de menționat că prima instituție a găzduit spectacolele finale ale primelor două (sau trei?) Festivaluri Darclée, în timp ce scena în aer liber este gazdă, în fiecare an, a spectacolelor lirice programate de către organizatorii Festivalului pentru publicul larg. De altfel, Festivalul Darclée, în alternanță anuală cu cursurile de măiestrie susținute de către renumita artistă Mariana Nicolesco, au devenit adevărate repere culturale ale Brăilei de azi. Dacă vă nimeriți în partea finală a lunii august pe la Brăila...

Seara, vara mai ales, Fântâna Cinetică devine centrul cetății: loc de întâlnire și promenadă pentru îndrăgostiți, de tihnă și răcoare pentru pensionari (adeseori însoțiți de nepoți),  de joacă pentru copiii de toate vârstele.

Oh, să nu omiteți să vizitați centrul vechi al Brăilei! Clădiri vechi, multe  restaurate/terase, teatrul Maria Filotti, parcul cu ceas din centru... promit o postare ceva mai detaliată într-un viitor apropiat.

Iar acum, feeria nocturnă asigurată de fântâna cinetică în timpul călduroaselor nopți brăilene de vară. 

Acest element ar fi primul, pornind dinpre fluviu.

Al doilea element. Vedere dinspre fluviu.

Vedere dinspre Dunăre, spre Bulevardul Călărași. 

Al doilea element. Vedere laterală.

Idem.

Al doilea element. S-a schimbat culoarea.

Al treilea element.

Idem.

Al treilea element. Un bazin dreptunghiular străjuit de două perdele laterale de apă. Și, bineînțeles, jocurile de lumini.

Fântâna cinetică. Perspectivă dinspre Dunăre spre bulevard.

Fântâna cinetică, noaptea.

Admirați capodopera omului și a naturii. Era o seară cu cerul acoperit, dar aceasta nu i-a împiedicat pe brăileni să se întâlnească pe faleza bătrânului fluviu. Copii, părinți și bunici deopotrivă, toți își extrag energia și se hrănesc din aceeași sursă: poezia Dunării la Brăila, poezia lui Panait Istrati și a fabuloaselor sale personaje.  

Și pentru că o imagine filmată este parcă mai spectaculoasă, vă ofer și o înregistrare video:
 https://youtu.be/jDDw319kcIM