PAMUKKALE - TURCIA

Pamukkale. Teresă de travertin

În urmă cu mai mulți ani, călătorind hai-hui (și de capul meu) pe drumurile nevăzute ale net-ului, am ajuns - habar n-am cum! - și prin Pamukkale. „Pamukkale... pe unde mai vine și asta? Aha - prin Turcia!” - am primit imediat răspunsul, după ce am făcut obligatoriul efort de a citi și cele câteva rânduri cu pretenție de articol. Las deoparte sărăcia explicațiilor, deoarece imaginile au fost cele ce mi-au atras atenția și m-au făcut să... visez? Nici visând nu aveam curajul a crede că voi ajunge vreodată prin acele superbe locuri! Îmi păreau atât de îndepărtate!...
Da, imaginile cu superbele terasele albe de travertin ce găzduiau mici ochiuri de apă sărată în care te puteai bălăci, mi-au rămas adânc întipărite pe retină și... în suflet.
Niciodată nu vom ști ce ne rezervă viitorul, dar am învățat că, prin gândirea noastră, putem să-l prefigurăm. Trebuie doar să avem curajul să visăm și să credem în visele noastre.

1septembrie 2014 - am ajuns la Pamukkale!
Pamukkale, în traducere din turcă, ar însemna „Castelul de bumbac”.
Denumire veche: Hierapolis. În traducere: „Orașul sacru”.
Primele atestări documentare sunt de pe la anul 190a.c.

Renunț acum la istorie (dacă vi se trezește interesul, găsiți destule informații pe net) și încerc să-mi rezum impresiile călătoriei. Le-aș reduce la două aspecte principale: istorice/arheologice și turistice. Rezolvarea - prin imagini.

Arcade pe drumul spre templul lui Appolo

Ruine

Teatrul

Ruine: în plan depărtat se vede „Marea baie din sud”, acum muzeu

I se mai spune și Baia Cleopatrei. Se povestește că aici s-ar fi scăldat însăși frumoasa regină Cleopatra. Cine dorește să rămână veșnic tânăr și frumos, e musai să se îmbăieze aici. Doar că tinerețea și frumusețea...sunt cam pipărate la preț!

În fine, terasele de travertin

Râul cu apă termală ce taie (și șlefuiește) terasele

Turiștii se bucură și de priveliște, și de scăldat

Ce-ar fi să fiți și voi acolo?

Eu am fost! Visați și voi și... distracție plăcută vă doresc!

Și pentru că o înregistrare video este mai... vie, mai edificatoare, vă invit la o scurtă vizionare. Spre sfârșitul înregistrării va apărea un personaj (simpatic?!) cu o pălărie mare și caraghioasă pe cap care vă va transmite salutul său de vacanță.

Ce-aș putea adăuga? Totul, pentru mine, cel puțin, a fost la superlativ. În Turcia, sezonul turistic ține până prin luna octombrie. Așa că, în septembrie să nu vă mire că veți avea parte de temperaturi caniculare. Marea Egee - curată și caldă, croazieră cu vaporul, căscat gura prin bazar, seară turcească pentru turiști (contra cost) și multe alte atracții, la alegerea și după buzunarul fiecăruia. Mâncarea - bună, cafeaua turcească - EXCEPȚIONALĂ! Să nu vă lipsiți de această mică (și savuroasă) plăcere!

Să mai dau note? Păi, dacă totul a fost la superlativ! O singură supărare am avut: așa m-a păcălit un vânzător din bazar când m-am tocmit pentru renumitul rahat turcesc! Mi-a luat ultimii bani din buzunar, dar eu am plecat fericit crezând că am făcut cea mai bună afacere. Să nu aveți nevasta prin preajmă când faceți afaceri păguboase!