În tinerețe, mi-am dorit mult să văd lumea. Călătoream doar pe... globul pământesc și visam la cele mai depărtate, sălbatice și exotice locuri. Liber la visare! La un moment dat, a intervenit o revoluție - hm! - și... iată-ne viețuind într-un alt sistem politic, unul democratic. Putem călători! Ne... ajung banii? Dacă ne limităm la puțin... Se pot realiza vacanțe reușite? Cu bani puțini? Se pot! Asta doresc să vă transmit prin intermediul acestui blog. Așadar, la drum!
Geniul aeronauticii române și mondiale, Aurel Vlaicu, s-a născut în satul Binținți (rebotezat, din anul 1926, cu numele marelui erou) la 19 noiembrie 1882.
Intrarea în sat este marcată de un monument reprezentând unul din aeroplanele realizate și pilotate de inventatorul român.
Casa în care s-a născut și a copilărit Aurel Vlaicu.
Școala din sat la care Aurel Vlaicu a studiat primele clase.
Strada copilăriei inventatorului român. Fotografia este luată din dreptul casei lui Aurel Vlaicu.
Bustul marelui erou român se află amplasat într-un spațiu situat între casa în care s-a născut (stânga imaginii) și muzeul care îi este dedicat (nu se vede în imagine)
Casa Memorială „Aurel Vlaicu”.
Ana și Dumitru Vlaicu, părinții pilotului român.
Panou dedicat construcției lui „Vlaicu II”, zborurilor demonstrative și marilor succese obținute de pilotul român în concursul internațional de la Aspern-Austria.
În concursul de la Aspern, Aurel Vlaicu a obținut două locuri I (proba de viraj strâns și proba de aruncare a proiectilului la punct fix) și un loc II (aterizare la punct fix). De menționat că, la proba de viraj strâns, a ieșit la egalitate de puncte cu marele as al aviației mondiale, Rolland Garros.
Au participat 43 de piloți din 8 țări.
Audiență: peste 200.000 de spectatori.
În stânga imaginii, Aurel Vlaicu în costumul de zbor, la Aspern.
În centru, o vitrină în care sunt prezentate costumul și casca de zbor a pilotului român.
Strungul de lemn la care copilul Aurel își confecționa diferite piese pentru „scormonelile” sale, bicicleta și motocicleta adultului Vlaicu.
„Vlaicu I”
„Vlaicu II”
„Vlaicu III”
Și, pentru că, întotdeauna, imaginile video sunt mai atractive și spun povești mai multe și mai nuanțat, vă propun videoclipul următor:
În concluzie: dacă vă programați o vacanță prin zona Sebeș - Geoagiu-Băi - Deva,
nu ezitați să vă abateți puțin din drum
pentru a înțelege mai bine lumea pionierului aviației române și mondiale,
Fântâna cinetică de la Brăila, creație a sculptorului Constantin Lucaci (1923-2014), a fost inaugurată în anul 1989 și de atunci reprezintă unul din reperele turistice emblematice ale orașului de la Dunăre.
Amplasată în Piața Independenței și completând armonios arhitectura zonei, a devenit principalul punct de atracție a brăilenilor, mai ales în zilele caniculare de vară, datorită stropilor împrăștiați de jeturile înalte de apă cu care sunt răcoriți.
Zona a devenit, de altfel, locul preferat de promenadă a brăilenilor și datorită faptului că, urmând traseul ansamblului conceput de artist, pot coborî treptele până la nivelul fluviului, acolo de unde-și pot continua plimbarea de-a lungul falezei și chiar se pot opri la o terasă pentru un mic, o bere, o înghețată... Se mai găsesc: baloane, vată de băț, acadele, porumb fiert, gogoși...
Dar, să nu uităm: subiectul postării îl reprezintă Fântâna cinetică.
Concluzie: merită să vizitați Brăila, chiar și numai pentru acest reper atât de ofertant și ușor de descoperit: în centrul nou al orașului, la Dunăre... Dar sunt atâtea locuri de văzut și atâtea povești de ascultat!
Dacă v-a plăcut, nu ezitați să comentați, să adăugați informații sau imagini și să... APRECIAȚI!
Parcul „Constantin Stere” din Bucov, localitate aflată în imediata apropiere de Ploiești, în partea de nord-est, pe malul stâng al râului Teleajen, reprezintă una din atracțiile turistice ale locului și, totodată, un loc de recreere frecvent căutat de locuitorii municipiului.
Parcul în sine, Casa Memorială „Constantin Stere”, Grădina zoologică, lacul, terasele cu mici și bere ca pe vremea lui nenea Iancu, locurile de joacă pentru copii... o adevărată oază de liniște pentru firile poetice...
La poezie vă invit și eu azi.
Și, pentru că poezia are locul ei bine definit aici, vă invit să vizionați și următorul videoclip, videoclip care prezintă, succint, „Aleea personalităților” din Parcul Memorial „Constantin Stere” din Bucov:
Dacă v-a plăcut, dacă vi se pare interesant subiectul, nu ezitați să vă spuneți părerea și, eventual, să aduceți îmbunătățiri prin noi informații sau imagini.
Venind dinspre Pătârlagele pe DN10 și continuând drumul spre nord, spre Barajul Siriu, cu vreo 10 kilometri înainte de acesta, virezi cu mașina la dreapta, luând-o spre localitatea Cașoca și, mai departe, spre destinația propusă, cascada Pruncea.
Parcarea... pe marginea drumului. Observați praful adunat pe luneta autoturismului din stânga.
Ultimii cinci kilometri reprezintă o încercare pentru mașină și șofer, drumul fiind unul forestier, „pavat”doar cu pietriș, bine bătătorit, într-adevăr, dar... tot îți pune la grea încercare amortizoarele, ambreiajul, frâna și... răbdarea.
Spectacolul final - decorul natural cu tot ce se înțelege prin aceasta: căderea apei însoțită de „cântecul” ei zgomotos, dar monoton și plăcut, vegetația îmbrăcată în haine noi și intens colorate, stâncile cu poveștile de noi doar ghicite doar, dar bine păstrate în folclorul local, concertul neîntrerupt al păsărelelor - justifică însă efortul, cheltuiala și... nervii de până atunci. De cum am coborât din mașină, fermecat de frumusețile înconjurătoare, am și început să folosesc declanșatorul aparatului de fotografiat:
Primul panou indicator care ne confirmă că da, am ajuns aproape de destinația propusă...
... că suntem pe drumul bun...
... coborâm câteva trepte pe o scară de lemn și...
... se vede cascada!
Nimeni nu vrea să piardă nimic din frumusețile ce i se oferă și, folosindu-și fiecare aparatura din dotare, încearcă să înregistreze în micile „jucării” momentele ce se vor cere relatate mai târziu amatorilor de povești frumoase.
Oriunde ai privi, nu ai cum să nu fii impresionat de frumusețea și puritatea Mamei Naturi.
Formațiuni stâncoase din care se încăpățânează să apară - cum, oare, Doamne?! - o vegetație puternică, adaptată perfect condițiilor vitrege ale locului.
Revenind în apropierea scărilor, o zonă în care, după ce te-ai cocoțat pe pietre să prinzi cele mai bune unghiuri, te simți obosit și ai dori să-ți tragi puțin sufletul, am avut șansa să mă întâlnesc cu câțiva brăileni „de-ai mei” - iertat fie-mi spiritul posesiv, dar tare fain s-a manifestat bucuria generală!
Un grup de turiști brăileni
De unii mă leagă o prietenie probată de-a lungul anilor de tot felul de încercări, cu ceilalți... mi-am intersectat pașii mai rar sau, pur și simplu, am devenit prieteni pe „Facebook”, unul din motivele principale care ne-au adus împreună fiind: BRĂILA!
Fără nicio discriminare, doresc să-l amintesc pe domnul Lala Gabriel (al doilea din dreapta), un inimos care, printr-o muncă susținută și dublată de pasiune, promovează Brăila și împrejurimile ei în toate mediile cunoscute. Dacă ajungeți vreodată în Cetate și doriți să vi se facă un tur al orașului cu o prezentare plăcută și bine documentată, apelați cu încredere la serviciile ghidului autorizat Lala Gabriel!
Ne-am continuat plimbarea în aval, nu mulți pași, căutând noi imagini care să rămână întipărite definitiv undeva, pe cortexul cerebral și/ sau în inimă, spre suprema satisfacție a Spiritului.
Un grup de turiști a plecat pe traseu.
Noi... am rămas cu ale noastre și-am căutat... odihna băncuțelor.
Am parcurs iar scările, de data aceasta în sens invers și ne-am delectat cu o ultimă privire spre...
... valea râului Cașoca văzută de sus.
Foarte curând voi adăuga și un videoclip în care veți putea admira, în toată splendoarea ei, cascada Pruncea. Nu doar o simplă cădere de apă de 5-6 metri, ci mult mai mult de-atât: naturalețe! Naturalețea și puritatea Mamei Naturi ce ni se prezintă asemenea unei fecioare ce-și așteaptă mirele, înveșmântată în cele mai alese haine - hainele curățeniei, ale purității!
