Se afișează postările cu eticheta Zamolxe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Zamolxe. Afișați toate postările

duminică, 25 august 2019

SARMIZEGETUSA REGIA




Noi, românii, avem motive îndreptățite de mândrie atunci când îi evocăm pe strămoșii noștri, viteazul rege dac Decebal și înțeleptul împărat roman Traian. Chiar dacă „cununia” a avut loc cu vărsare de sânge de ambele părți, „copilul” nou născut - statul și poporul român - a cumulat toate calitățile și virtuțile celor două entități.

Oricum, după plecarea romanilor, în urmă a rămas un nou stat, unul mult mai puternic și mai bine organizat și un popor vorbitor al unei noi limbi, una născută din simbioza limbilor-mamă.
Hartă copiată din pliantul CETĂȚI ȘI AȘEZĂRI DACICE DIN MUNȚII ORĂȘTIEI
al Centrului Local de Informare Turistică Costești
Împăratul Traian - municipiul Deva

Patru războaie de cucerire au purtat romanii împotriva dacilor. Primul război a fost pornit de împăratul Domitianus în anul 87 p.Cr., război care i-a permis lui Diurpaneus, conducătorul pus în fruntea armatei de către regele dac Duras, să repurteze o glorioasă victorie, conducătorul romanilor, generalul Fuscus, pierzându-și viața în luptă. După acest eveniment, Diurpaneus și-a căpătat renumele de Decebal (Onoratul viteaz).



Următoarele două războaie nu s-au mai bucurat de același final fericit pentru daci dar, aceștia, buni diplomați, au încheiat, de fiecare dată, o pace avantajoasă. 

Lupta finală s-a dat în anii 105-106, Decebal pierzându-și regatul și viața, capitala Sarmizegetusa Regia fiind distrusă, iar Dacia devenind provincie romană.

De aici am achiziționat biletele de intrare. Căsuțele, aveam să constat ulterior, sunt construite după modelul circular al locuințelor dacilor. Prețul de intrare pentru adulți: 10 lei. Pentru copii, elevi și studenți: 5 lei.

Organizarea Sarmizegetusa Regia

Pentru mine, călătoria la Sarmizegetusa Regia a fost dorită și efectuată nu doar în interes turistic, ci și inițiatic, Zamolxe, zeul suprem al dacilor, învăluindu-se de-a lungul timpului, pentru mine, într-o aură misterioasă ce se dorea descifrată. Sau, mă rog... 
După cum se vede în schemă, cetatea și zona sacră se aflau în zona cea mai înaltă (1000 m.), între Cartierul civil de vest și Cartierul civil de est.
Sarmisegetusa Regia - schemă organizare




Schema alăturată pune în evidență așezările civile, terasele, sanctuarele religioase și turnurile de observație.
Drumul pietruit ce cobora spre zona sacră








Este impresionant acest drum lat de 4 metri și vechi de aproximativ 2000 de ani. Încerc să-mi închipui procesiunile religioase coborând spre zona sacră în vederea evocării marilor zeități.
Zona sacră

Pentru imaginea de sus: În plan îndepărtat: sanctuarul mare rotund (29,40 m. diametru). În dreapta sanctuarului mare rotund: altarul de andezit (10 raze, 6,98 m. diametru, 30 cm. grosime). În plan apropiat, dreapta: sanctuarul mare nou (rectangular). În plan apropiat, stânga: sanctuar rectangular. În stânga extrem: sanctuarul mic rotund. Toate acestea și distribuția lor una față de cealaltă se pot observa și în fotografia alăturată.

Privind schema din dreapta și „îmbrăcând” elementele din imaginile de mai sus, putem să ne dăm seama de cum apărea arhitectura marelui templu în care se rugau strămoșii noștri. Sunt recunoscător acestor scheme afișate lângă fiecare element al sitului, deoarece mi-au permis să intuiesc felul în care arătau cetatea, zona sacră, construcțiile aferente și să înțeleg (în parte) organizarea strămoșilor noștri în comunitate.
Sanctuarul mare vechi - Templul de calcar
Într-o oarecare opoziție față de elementele prezentate mai sus - despărțite de un canal - se găsesc ruinele Templului de calcar, cel mai vechi templu de la Sarmizegetusa Regia.
În interiorul sitului au fost descoperite mai multe „ținte de fier frumos ornamentate, precum și un medalion din lut ars, depus ca ofrandă pentru divinitatea căreia îi era dedicat templul” (vezi descrierea de pe placa de prezentare).

Situl de prezentare al zonei sacre poate fi vizionat urmărind scurta înregistrare video de mai sus.





Turiști în zona Cartierului civil de vest coborând spre zona sacră.

Pe bancă, și așteptându-mă răbdător, colegul și prietenul meu, Emil, cel care mi-a facilitat realizarea acestei călătorii.

Imagini din Cartierul civil de vest, imagini ce le includ și la capitolul „Frumusețile naturii”.






Drumul pietruit ce urcă spre cetate, văzut de sus.










Frumusețile naturii.






Se vede zona de parcare, locul din care începe urcușul spre cetate
Acum, după ce am terminat această scurtă și neprețioasă prezentare, îmi dau seama (ca de obicei) că am trecut pe lângă multe elemente pe care, în dorința de a ajunge mai repede în punctul de maxim interes, nu le-am văzut. Mă cert singur și-mi promit ca, pe viitor, să fiu mai atent.

Pe curând, prieteni!