CETATEA FĂGĂRAȘ - MUZEUL ȚĂRII FĂGĂRAȘULUI „Valter Literat”

Cetatea Făgăraș - intrarea în cetate

Mergând de la Sibiu spre Brașov, pe E68, undeva, pe la mijlocul drumului, veți traversa orașul Făgăraș și, dacă timpul v-o permite, ar fi păcat să ratați o vizită a Cetății cu același nume.

Construită în perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIV-lea și mijlocul secolului al XVII-lea, Cetatea Făgăraș fost reședință a principilor Transilvaniei și centru administrativ al marelui domeniu al Făgărașului.

Planul Cetății, așa cum apare pe pliantul primit la intrare

După cum se observă pe planșă, cetatea este prevăzută cu un sistem defensiv bine pus la punct: în primul rând, zidurile fortăreței sunt înconjurate de apă, cu rol decorativ pentru noi și contemporanii noștri, dar cu rol de protecție împotriva năvălitorilor în urmă cu câteva sute de ani. Sau, cel puțin, așa îmi place mie să văd lucrurile - ca-n poveștile, filmele și cărțile romantice.

Lebedele se simt în largul lor pe luciul apei 

Apoi, cetatea  (patrulaterul din mijlocul desenului), este înconjurată de ziduri de protecție (fortăreața, desenată cu roșu) groase, realizate din cărămidă și prevăzute cu mici ferestre de observație și tragere. Bănuiesc că, atunci când au construit-o, arhitecții au prevăzut șanțul de protecție umplut cu apă la o distanță potrivită tragerilor cu armele timpului. 

„Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Țara Făgărașului”

Până a trece podul și a intra în incinta Cetății, reține atenția „Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Țara Făgărașului”. Invitație pentru un moment de reculegere în memoria eroilor căzuți (relativ) de curând, înainte de a cerceta tainele istoriei medievale a locului.

Podul și intrarea în Cetate. În lipsa mașinilor parcate pe pod, perspectiva ar fi fost cu totul alta.

De pe pod, în stânga se poate admira cupola poleită cu aur a Catedralei „Sfântul Ioan Botezătorul”.

Turnul Thomory și Turnul Temință

În prim plan, Turnul Thomory.


În dreapta imaginii, Turnul Temniță. 

Turnul Temni

În perioada 1948-1960, aici au fost închiși oponenții regimului comunist din România.

Dincolo de zidurile de protecție, Catedrala Sf. Ioan Botezătorul

Din dreptul Turnului Thomory, dincolo de zidurile de protecție, se ivește cupola strălucitoare a Catedralei „Sf. Ioan Botezătorul”. „Gurile rele” spun că, ridicarea acestui nou, impunător (și costisitor) lăcaș de cult ar fi fost inoportună într-un oraș de numai 30.000 de locuitori, „mort” din punct de vedere economic. Mai mult, orașul se mândrea deja cu o emblemă valoroasă - Cetatea. 

Cetatea, dintr-un plan mai îndepărtat. Și nepotul.

Din acest unghi se observă grosimea zidurilor de protecție ale cetății și materialele de construcție folosite.


În centru - Turnul Thomory; în stânga - Turnul Roșu; în dreapta - Turnul Temniță.

Să fie vorba aici de o spânzurătoare? Cam așa s-ar părea.

Studiind zidurile fortificației

Fierăria Cetății

Un alt reper inedit: fierăria Cetății. Doar privind-o, am început să-mi închipui tot felul de povești, unele casnice, cu țărani veniți să-și repare căruțele înaintea începerii campaniei de recoltare, altele cu soldați grijulii să-și vadă caii cu potcoave noi, pregătiți de viitoarele campanii militare. Dar... acestea sunt doar închipuirile mele.

Țara Făgărașului - hartă

Curtea interioară a Cetății

Costume populare; instalație de tors lâna; război de țesut

Încăperile „Muzeului Țării Făgărașului” sunt destinate, în mare parte, găzduirii unor expoziții tematice. Câteva dintre acestea sunt dedicate portului și obiceiurilor populare. 

Cameră amenajată rustic

Armură și arme de epocă

În zona aceasta, nepotul mi-a pus o groază de întrebări. Am reușit să-i dau câteva informații care să-i satisfacă curiozitatea de moment. Dar l-am sfătuit ca, atunci când va ajunge acasă, să afle și mai multe de pe net, de la amicul GOOGLE.

Loggia: schema Cetății Făgărașului

Sala Dietei

Aici s-au reunit în unsprezece rânduri membrii Dietei transilvănene pentru a pune țara la cale.

Sală lungă, sobră. Într-un capăt al sălii, reține atenția și provoacă fiori reci, „Fecioara de fier”, teribil instrument de tortură. 

Sala Tronului

Una dintre principalele atracții o reprezintă Sala Tronului, redată relativ recent circuitului turistic. Sala a fost reamenajată după planurile din perioada de glorie a Cetății. Aici au fost primiți zeci de regi și de regine din toată lumea. 

Vitralii din Sala Tronului

Explicam nepotului despre vitralii: ce sunt, care ar fi tehnica de execuție și unde se pot găsi. Îl îndemnam să observe și să aprecieze frumusețea compoziției și a coloritului, dincolo de semnificația desenului.

Dormitorul Principesei

Stăteam și mă întrebam: ce principese or fi dormit aici? Câte visuri de iubire or fi trăit? Câte trădări o fi înregistrat acest pat? Or fi fost fericite principesele sau... iatacul le era loc de detenție? Ce gânduri pe mine!

C.V. Arhitect Gheorghe Leahu și trei dintre lucrările din expoziție

O expoziție inedită: donația arhitectului Gheorghe Leahu pentru „Muzeul Țării Făgărașului”. Sunt 34 de acuarele reprezentând imagini din Făgăraș, Sibiu, Brașov, Alba Iulia și Sighișoara, toate creație proprie.

Gheorghe Leahu este considerat unul dintre cei mai importanți ARHITECȚI ROMÂNI CREATORI DE PATRIMONIU CULTURAL, așa cum este scris în prezentarea din dreapta imaginii.

Cetatea Făgărașului impune: prin grandoare, prin frumusețe, prin istorie, prin reprezentativitate. Nu trebuie să lipsească din bagajul de amintiri (și cunoștințe) ale niciunui român.