HUNEDOARA - CASTELUL CORVINILOR

1. Accesul se face ca odinioară, pe pod

Un reper, să-i spunem, în acest moment, turistic, ce atrage ca un magnet pe oricine ajunge în zonă (Hunedoara), pe orice iubitor de istorie, de artă și arhitectură veche, de povești mai mult sau mai puțin adevărate, de legende și mituri.

2. Fațada vestică a castelului

Considerat a fi unul dintre cele mai mari și mai frumoase castele din Europa, anual, pe aici se perindă peste 300.000 de vizitatori.
Pentru noua construcție, Ioan/Iancu de Hunedoara a ales un loc strategic, o stâncă impunătoare la poalele căreia curge pârâul Zlaști. 

Monument reprezentativ pentru arhitectura gotică civilă și militară transilvăneană, construcția castelului a cunoscut cinci etape principale, cea mai importantă fiind cea legată de istoria Corvinilor: Ioan de Hunedoara (1407-1456), guvernator și regent al Ungariei și fiul său, Matei Corvin (1443-1490), gloriosul rege ce a urcat pe tronul Ungariei la câțiva ani după moartea tatălui său.

4. Turnul Buzdugan/Pictat

Turnul Buzdugan (H=30 m.)

Castelul este prevăzut cu opt turnuri cu rol de apărare, construite în faze diferite. Cel mai spectaculos este considerat a fi Turnul Buzdugan. Denumirea i se trage de la forma inițială a cupolei, asemănătoare măciuliei unui buzdugan. Construcție masivă în zona de nord a castelului, cu rol de observație, la restaurarea din secolul al XIX-lea turnul fiind înălțat și postându-i-se în vârf statuia unui cavaler. I s-a mai spus și Turnul Pictat deoarece, încă de la construcție, pe fațada exterioară i-au fost desenate motive geometrice și florale.

5. Turnul Buzdugan/Pictat

Turnul Neboisa

6. Galeria ce asigură legătura cu Turnul Neboisa

7. Turnul Neboisa

În partea opusă a castelului, în zona sudică, apărarea era asigurată de Turnul Neboisa („Nu te teme”, în sârbă). Denumirea îi vine, probabil, de la mercenarii sârbi care au asigurat apărarea castelului împotriva invaziilor otomane.
Legătura dintre turn și castel se făcea printr-o galerie suspendată lungă de 30 de metri.

8. Turnul nou de poartă

Turnul nou de poartă

Este turnul de la intrarea principală (vezi și foto 1 și 3). O construcție masivă, prevăzută cu parter și trei niveluri de apărare. Accesul se făcea peste podul care, în ultima parte, era retractabil. 

Aici se găsea camera de gardă a garnizoanei și închisoarea. Construcția impresionează prin înălțime și frumusețe. Ies în evidență micul balcon central și terasa de la nivelul susperior, de unde se pot supraveghea depărtările. 

9. Turnul Toboșarilor

Turnul Toboșarilor

Se spune că, din acest turn, toboșarul castelului îi anunța pe localnici că trebuie să vină să-și plătească dările. Cam ca acum când ne vin nouă facturile în cutia poștală. Nu cred că era o veste prea plăcută, oricât l-ar fi iubit ei pe guvernator/rege. Cui îi place să dea bani?

10. Curtea interioară: În față, în plan îndepărtat, Turnul vechi de poartă

Turnul vechi de poartă

Construit în vremea lui Iancu de Hunedoara, a reprezentat poarta de intrare în castel. Accesul se făcea pe un pod care traversa primul canal de apărare a cetății. Construcție rectangulară, prevăzută cu o cale de acces largă, prin care puteau trece care și soldați.
În perioada de stăpânire a princepelui Gabriel Bethlen, Turnul vechi și-a pierdut menirea, el fiind blocat de noul Turn Alb. Noua destinație, una mai puțin nobilă: depozit de murături.

Alte turnuri: Turnul Capistrano în care se spune că ar fi fost cazat duhovnicul lui Ioan de Hunedoara, călugărul franciscan Ioan de Capistrano și Turnul Pustiu, un turn asemănător Turnului Toboșarilor.

11. Colaj intrare în Sala Cavalerilor (ușa din stânga)

Sala Cavalerilor și Sala Dietei

Imediat ce ați trecut podul și ați intrat prin poarta din Turnul nou, ajungeți în curtea interioară unde, pe dreapta, prin a doua ușă, pătrundeți în Sala Cavalerilor. Dar, înainte de a intra, opriți-vă un moment și admirați arhitectura celor două uși din imaginea din dreapta (foto11). 

12. Colaj Sala Cavalerilor. Bustul lui Ioan de Hunedoara și arme ale timpului.

Ambele săli se află în latura vestică a castelului și au fost finalizate pe la jumătatea secolului al XV-lea, în timpul lui Ioan de Hunedoara, având ca scop transformarea acestuia într-o reședință fortificată pentru nobilimea transilvăneană. 

Sălile au o arhitectură asemănătoare. Construite în stil gotic târziu, sunt împărțite în două sectoare de câte un șir de coloane octogonale. Din sala Cavalerilor se ajunge în Sala Dietei printr-o scară interioară în spirală.

13. Sala Cavalerilor. Galeria Huniazilor. În plan îndepărtat, bustul aprigului Ioan de Hunedoara (vezi colajul de mai sus).

14. Sus: emblema Huniazilor. Jos: Inscripția în latină.

În Sala Cavalerilor, pe una din coloane poate fi văzută emblema Huniazilor, corbul cu inel în cioc (foto 14, sus). Pe a doua coloană se poate citi inscripția latină, scrisă cu carcactere gotice: „Această lucrare a făcut-o mândrul și mărețul Ioan de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei, în anul Domnului 1452.” (foto 14, jos).  

15. Colaj Sala Dietei

Dacă Sala Dietei a fost utilizată, probabil, numai în scop oficial, nu este exclus ca, Sala Cavalerilor, folosită ca sală de judecată de către severul și asprul guvernator, să fi cunoscut și o altă utilizare, și anume, ca loc de întâlniri neoficiale ale nobililor, pentru petreceri obișnuite sau pentru a marca unele evenimente fericite. Întâlniri, probabil, ceva mai... relaxate. Uitându-mă la spațiile mari ale sălii, la masa lungă cu jilțuri doar de o parte a ei, parcă văd ospețe mari cu mâncare, băutură, dansatori, saltimbanci și... alte distracții. Să mă fi uitat prea mult la filmele de epocă? 

16. Sala Dietei. Observați asemănările arhitecturale cu Sala Cavalerilor (foto 13).

17. Vedere spre curtea interioară: În față, Palatul administrativ.
În stânga, Galeria neogotică.

Palatul administrativ

Pe latura sudică a castelului se găsește Palatul administrativ, construit pe trei niveluri.

18. Galeria neogotică

Galeria neogotică

Pe latura estică, privirea îți este atrasă de frumusețea Galeriei neogotice. Construcție relativ recentă, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Galeria, un încântător loc de promenadă, face legătura între poarta de intrare veche, Palatul administrativ și Loggia Mattia.

19. Loggia Matia

Loggia Matia

Latura nordică este închisă de Loggia Matia. Este prima construcție de pe teritoriul transilvănean în care apar elemente ale stilului renascentist timpuriu. Totodată, aici, la etaj, se mai păstrează singura pictură în frescă de natură laică de pe acest teritoriu. 

20. Expoziție tematică găzduită de Loggia Matia

Fresca este compusă din patru scene, reprezentând povestea dobândirii stemei familiei Huniazilor de către Ioan de Hunedoara.

21. În față, Loggia Matia. În spatele ei se observă vârful Turnului Buzdugan, dominat de statuia cavalerului.
În dreapta, vedere parțială a Galeriei neogotice.

22. Loggia Matia - interior

23. Interioare în Aripa Matia. În dreapta, un portret al regelui Matei Corvin.

24. Elemente de arhitectură exterioară

25. Lapidariul gotic

Începând din noiembrie 2013, a fost deschis vizitatorilor Lapidariul gotic. 
Aici sunt prezentate o serie de piese și decorațiuni din piatră, în stil gotic, pietre funerare și blazoane ale familiilor nobiliare care au stăpânit castelul în diferite perioade.

O altă atracție a castelului o reprezintă sala de tortură. Am intrat și, speriat de atmosfera de groază creată, am ieșit repede, vă dați seama din ce motive.

26. Perete exterior

Că tot suntem în evul mediu și am adus vorba despre tortură, aici, în castel, a fost ținut prizonier, timp de doisprezece ani, de către regele Matei Corvin, și domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș. Se bănuiește că prizonieratul nu i-a fost unul prea greu de suportat, de vreme ce, ulterior, i-a devenit aliat regelui Matei Corvin în luptele sale cu turcii și care, drept mulțumire, l-a repus pe tronul Țării Rămânești. 
Legenda lui Dracula (vezi Bram Stoker), adăugată aspectului sobru, rece, înfiorător uneori, al castelului, a făcut ca, sub multe aspecte, istoria, confundată adeseori cu mitul și reputația reședinței Huniazilor să fie mai... întunecată decât ne-am dori. Dar, nu cumva de-aici și... magnetismul de care vorbeam la început?  

Accesul cu mașina este destul de facil, existând posibilitatea de a găsi un loc de parcare, dacă nu în spațiile special amenajate, atunci pe străzile lăturalnice.

Tarife: 31 lei/adult; elevi și studenți: 7 lei; pensionari: 16 lei; persoanele cu dizabilități și însoțitorii: intrare gratuită.

Înainte de intrarea în castel se găsesc tot felul de tarabe și chioșcuri cu suveniruri specifice, o grădină de vară cu mâncare, băuturi și răcoritoare diverse.