Septembrie 2010. La invitația prietenului meu italian, Stanislav, am îmbrățișat cu bucurie ideea unei vizite în orașul Sfântului
Francisc,
Assisi. Sufletește, eram pregătit de multă vreme pentru o astfel de întâlnire spirituală doar că... nu apăruse oportunitatea. Oare... cum mă va primi Sfântul? Dar... mă va primi? Mi se va revela? Vă mărturisesc, Sfântul Francisc a fost bun cu mine și mi-a vorbit - am primit mesajele subtile! Ceva probleme au fost cu cele geografice și istorice, deoarece explicațiile lui Stanislav se loveau de ignoranța mea în cunoașterea limbii italiene. Noroc cu net-ul, cu Google, care a mai anihilat, ulterior, ceva din petele albe ale hărții cunoștințelor mele. Și am ratat atâtea imagini prețioase... nici nu vreau să vă povestesc!
 |
| Sfântul Francisc din Assisi |
 |
| Biserica Sfântul Damian. Aici, rugându-se în fața unui crucifix reprezentându-L pe Iisus crucificat, Acesta i-a vorbit astfel: „Francisc, mergi și repară casa Mea, care se ruinează!” |
 |
| Se zărește biserica Sfântul Damian. În dreapta, pe spațiul verde, se află o statuie (nu se vede aici) reprezentând un bărbat în meditație, în poziție de lotus. |
 |
| Măslini pe marginea drumului spre Assisi. Mai era până la cules. |
 |
| Informațiile acestea spun atât de multe... |
 |
| Centrul laic al orașului, Piazza del Comune - evit să traduc. |
 |
| Butic. Clădirile, ca peste tot pe unde am umblat prin Italia, sunt construite din piatră. |
 |
| Perspectivă spre biserica Sfântul Francisc |
 |
| Intrarea în biserică |
 |
| Lucrare în bronz reprezentându-l pe Sfântul Francisc îmbrățișând picioarele lui Iisus răstignit. |
 |
| Via S. Francesco |
 |
| Magazin de suveniruri. Ceramică. |
 |
| Interese diferite. Turiștii - suveniruri. Câinele cel negru mă suspectează. Cel maro... după fete. |
 |
| Biserica Sf. Clara. Sfânta Clara, contemporană cu Sfântul Francisc, i-a urmat pilda și a renunțat la bogății, dedicându-se vieții simple, umile. Ordinul înființat de ea a primit numele de „Ordinul Clariselor”. |
 |
| Fiecare face ce vrea. Acel domn sufla într-un fel de bucium. Lumea se oprea și-l asculta. În centrul imaginii, în dreapta, în pulover gri, subsemnatul. |
 |
| Ehe, dar ce spuneți de un dejun italienesc? Aveam o foame!... Și o sete!... |
 |
| La revedere, Assisi! La revedere, cetate-mamă a unuia dintre cei mai mari sfinți ai lumii! |
|
|
Sper ca, într-o bună zi, să revin la Assisi și să-l reîntâlnesc pe Sfânt, cu pregătirea spirituală de acum.
Vă sfătuiesc să o faceți și voi. Și, dacă aveți posibilitatea, staționați măcar trei zile prin zonă, îmbibați-vă de sfințenia locului!
